FC Hermannstadt – Rapid 1-1 | Duminica în care Sibiul n-a mai fost liniștit

Rapidul a plecat cu un punct de la Sibiu, într-o duminică în care orașul și-a lăsat acasă hainele liniștite și a trecut la outfit-ul de stadion: eșarfa la gât, străduțe pline de suporteri giuleșteni și ardeleni, zâmbete, voie bună, încredere și poftă de fotbal frumos.

A fost un meci greu, de luptă, în care băieții noștri au dat totul până în ultima secundă. Hermannstadt ne-a pus multe probleme, însă am reușit să părăsim terenul neînvinși, cu fruntea sus și cu speranța că va fi un sezon memorabil.

Ce frumos e la Sibiu

Atmosfera a fost senzațională. Un stadion plin, colorat de un public minunat. Rapidiștii au pus stăpânire pe una dintre peluze și au cântat superb tot meciul, așa cum doar ei știu. La rândul lor, sibienii au luat cu asalt tribunele și și-au încurajat favoriții cu mult patos.

N-au existat fluierături, n-au existat înjurături, n-au existat ostilități. A fost genul acela de partidă văzută pe marile stadioane civilizate din Vest, în care respectul și fairplay-ul sunt la ordinea zilei. Preț de câteva ore, liniștitul Sibiu s-a transformat într-un vulcan de pasiune, cu epicentrul în jurul cochetului Stadion Municipal.

Lava a curs puternic pe teren încă din primele secunde ale meciului. Alex Ioniță a reușit să deschidă scorul în minutul 3, cu o lovitură de cap imparabilă. Mijlocașul parcă “renăscut” a reluat superb centrarea lui Chris Braun, direct sub bara transversală, iar o mare parte a stadionului din Sibiu a “explodat”. Rapidiștii din tribune abia terminaseră de cântat imnul cu multă pasiune și tact, așa că jucătorii i-au acompaniat la celebrul “Ale ale ale aleoooo”, sărind ca un grup de ultrași în fața galeriei.

 

Bulgaru’ și-a regăsit pofta de fotbal

Ioniță a fost din nou titular și și-a făcut simțită prezența. În meciul precedent din campionat, împotriva CFR-ului, a “desenat” o pasă de gol magică, cu călcâiul, pentru ca în duelul de duminică să fie decisiv și la finalizare. “Bulgaru’” pare că prinde din ce în ce mai multă încredere și este pregătit să dea totul pe teren la fiecare meci. Să sperăm că vom vedea din ce în ce mai multe acțiuni cu el în rolul de dirijor.

Deși am deschis repede scorul, n-am reușit să forțăm și să ne dublăm avantajul. Din contră, sibienii au fost mai activi în prima repriză și au pus presiune la poarta lui Moldovan. Băieții lui Marius Măldărășanu au trimis mingea în plasă în prelungirile primei părți, dar golul a fost anulat de VAR pentru un offside. La pauză, Locomotiva lui Bergodi conducea cu un fraged 1-0.

A urmat o repriză secundă intensă, de luptă, iar ploaia rece de toamnă a completat tabloul unui meci spartan. Sibiul a egalat în minutul 55, când Valerică Găman a reluat în plasă din fața porții. Până la final, ambele echipe au trecut dramatic pe lângă golul victoriei.

Dragostea pentru Rapid te ține plecat de acasă

Papeau a nimerit bara în minutul 90, cu un șut superb. A urmat replica Sibiului din minutul 90+5, care a amestecat toate sentimentele posibile în tribune. Jipa a scăpat spre poarta lui Moldovan și a înțepat mingea cu un ultim efort, dar îngerul păzitor al Rapidului a intervenit salvator încă o dată și a făcut ca meciul să se încheie la egalitate. 

Fluier de final la Sibiu, iar din sectorul rapidiștilor răsună puternic “C-așa sunt eu rapidist”. Jucătorii se duc să-i salute, stau uniți și încep să cânte și ei. Ce tablou de toamnă minunat. Familia Rapid, reunită într-o duminică de octombrie, la 300 de kilometri de casă, dintr-un motiv pe care nu toată lumea îl poate înțelege. Dragostea pentru culoarea vișinie e mult prea intensă și trebuie consumată. Ai nevoie să urci în tramvai, metrou, mașină, tren, autocar sau avion și să mergi după echipă oriunde în București, în România și în lume.

Rapidul se află pe locul 4 după primele 11 meciuri din SuperLiga, cu 19 puncte, 22 de goluri înscrise și… mii de oameni care merg peste tot după echipă, indiferent de oră, zi și anotimp. Iar asta e cea mai importantă statistică.

Suntem peste tot acasă!