Rapid – Poli Iași 3-2 | Inimile bat aritmic în Giulești

Ce seară nebună! A câta oare? Nici nu mai contează. Au fost multe și vor tot fi. Așa ne place nouă, rapidiștilor. Cu emoții, cu suspans, cu “Aoleu, mi-a crescut tensiunea!”. Obligatoriu, cele 90 de minute se scurg ba foarte ușor, ba foarte repede, precum sudoarea pe frunte, iar singura necunoscută rămâne dacă se pleacă cu zâmbetul pe față sau cu un oftat prelung însoțit de un “Asta e, data viitoare!”.

Vineri seară, s-a plecat cu zâmbetul. Dar până la zâmbet, a fost de tras. Inimile miilor de rapidiști care au umplut din nou Giuleștiul au bătut aritmic timp de aproape două ore. 

Cei care au lovit primii au fost ieșenii. Poli a deschis scorul după numai 5 minute. Sergiu Buș a marcat cu o lovitură de cap și a adus primele urme de sudori pe fețele vișiniilor. Două minute mai târziu, gol Rapid! Așa am crezut inițial, dar fanionul tușierului, urmat de analiza VAR-ului, au făcut ca bucuria celor din tribune să se încheie abrupt. Ioniță reușise să trimită în plasă, dar tabela a rămas neclintită. “Bulgaru’” avea însă să-și ia revanșa.

Che bello joacă Ioniță!

Locomotiva lui Bergodi a continuat să atace și a înscris din nou în minutul 20. Petrila a desenat o fază superbă, încheiată cu un șut plasat la colțul lung. De această dată, bucuria rapidiștilor n-a mai putut fi oprită de nimeni. GOOOL Rapid, iar tribunele au dat volumul la maxim, pe frecvența lor favorită: Giuleștina FM.

Lumea cântă, flutură eșarfe și sare pe ritmul tobelor, iar băieții din teren recepționează instant mesajul. “Hai să le mai dăm unul repede!”. Zis și făcut. La faza următoare, Rrahmani urcă vijelios printre fundașii Iașiului și îl servește pe Ioniță în careu. “Copilul Giuleștiului”, revitalizat de Bergodi, culcă elegant un fundaș și finalizează perfect pe lângă portar. Ce revenire în numai două minute! 

Așa cum era de așteptat, “vulcanul” din tribune arunca lavă în toate direcțiile. Odată declanșat, Infernul Vișiniu e foarte greu de stăvilit. Aproape imposibil. Și totuși, moldovenii reușesc să umble puțin la nivelul de decibeli din cartierul Giulești. În minutul 40, Marchioni plonjează elegant în careul nostru și scutură plasa lui Moldovan, cu o lovitură de cap.

Șocul resimțit trece repede, iar Giuleștiul se înflăcărează din nou. Trec câteva minute și… PENALTY pentru Rapid! Chiar înainte de pauză. Ce bine ar fi să dăm gol acum! Rrahmani ia mingea, o așază la punct și… ratează. Un șut slab, pe care portarul Iașiului l-a prins ca la antrenamente. Ne uităm puțin în gol, dar ne dezmeticim cât ai clipi. Lumea reîncepe să cânte, apoi se aude fluierul care anunță pauza. Respirăm un sfert de oră, ne relaxăm mușchii încordați și ne pregătim pentru o nouă serie de emoții marcă înregistrată. Hai că se poate!

Unde-i pelerina lui Super-Moldo?

“Haideee haaaaai Rapid Giuleeești!” este semnalul transmis de galerie la începutul reprizei a doua. Rrahmani este din nou aproape de gol în minutul 55, dar mingea trece agonizant pe lângă poartă. 

Băieții lui Bergodi continuă să preseze, iar prin minutul 60, Petrila se luptă ca un spartan și câștigă posesia. Claudiu pornește pe contraatac și îi pasează lui Ioniță. Preluare cu dreptul, “torpilă” cu stângul. GOOOOOOL RAPIIIID, iar Ioniță tocmai și-a câștigat eticheta de erou al serii! “Bulgaru’” continuă să încânte cu evoluțiile sale, iar cifrele sale ne fac să zâmbim: 3 goluri și un assist în ultimele 3 meciuri din SuperLiga. BOOM EEE!

Am fi putut avea un final de meci liniștit, dar NOOO! Ce farmec ar fi avut? Nouă ne place cu adrenalină! Emoțiile au fost produse chiar de un fost rapidist. Jakub Vojtus, ajuns între timp la Poli Iași, a fost aproape să ne supere. În minutele de final, slovacul a sărit ca pe arcuri la o centrare și a reluat cu capul periculos, moment în care aproximativ 10.000 de inimi au făcut “hop, stai!”. Salvarea a venit de la cele mai sigure brațe din Giulești, București, Terra, Univers. Horațiu Moldovan a intervenit ca un supererou și a redat pulsul vișiniilor din tribune. Fără aparatură, fără nimic. Cu mâinile goale. Cel mai tare chirurg!

Fluier final în Giulești, iar lumea urlă de fericire și ușurare. Am suferit din nou, dar a meritat. Rapidulețul câștigă al 4-lea meci pe teren propriu și urcă pe locul 3. Urmează pauza pentru echipa națională, prilej ca inimile noastre să se odihnească. Dar nu pentru mult timp, pentru că se plictisesc singure, fără adrenalina lor preferată.

Ce seară nebună. Să vină următoarea!